Am sa va supun atentiei un articol extrem de interesant preluat de pe MONEY EXPRESS, privitor la coruptie:

“ COVER STORY: Afacerea corupţiei

Este o industrie cu profit de 100% și are sute de mii de „angajați“. Deși nu apare în statistici și nu face recrutări pe site urile de joburi, este un business imens pe care analiștii îl estimează la zeci de miliarde de euro pe an.
Corupția este de fapt cea mai mare afacere din România și este în plină dezvoltare. Ultimele rapoarte arată că, pe fondul problemelor create de criză, fenomenul corupției a înregistrat o intensificare în majoritatea țărilor est europene, pentru prima dată de la căderea comunismului. Singurele țări din Uniunea Europeană unde corupția este mai mare decât la noi sunt Bulgaria și Grecia, cea din urmă aflată la un pas de colaps ca națiune suverană. Ar trebui să fim îngrijorați?

Cu excepția Poloniei, toate țările din estul Europei au suferit o accentuare a corupției în 2010, arată ultima ediție a studiului Corruption Perception Index (CPI) al Transparency International, un organism care monitorizează corupția în toată lumea. Motivul? Din cauza lipsei banilor, companiile și oamenii caută „soluții simple“ și „scurtături“ pentru a obține contracte și beneficii, organismele de control nu și mai fac datoria, iar presa și a rărit investigațiile – așa explica fenomenul revista „The Economist“, într un articol publicat în iulie, anul acesta. „Năpasta corupției a înlocuit în Europa de Est năpasta comunismului“, scria autorul articolului. Luna trecută, revista britanică a mai publicat un articol despre corupție, dar de data aceasta nu despre Europa de Est, ci numai despre România (vezi pagina 16). Dacă privim lucrurile la rece, într un top al țărilor din Uniunea Europeană, România se clasează pe locul 25 din 27, la acest capitol. Doar Bulgaria și Grecia stau mai rău decât noi. „Nota“ României la lupta anticorupție a fost anul trecut de 3,6 (pe o scară de la 0 la 10, unde 10 este situația ideală), în scădere de la 3,7 în 2009. Prin urmare, în timp ce alte industrii suferă, corupția devine o întreprindere din ce în ce mai lucrativă în țara noastră.

SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ. Perspectivele sunt îngrijorătoare, întrucât o corupție generalizată și profundă poate afecta chiar siguranța națională, după cum se vede foarte concret în cazul Greciei. Din cauza corupției interne care i a erodat iremediabil finanțele, Grecia a ajuns acum umilită ca națiune pe scena internațională și cu nivelul de trai în cădere liberă. Probabil de aceea tot mai mulți lideri de business din România încep să tragă semnale de alarmă. Cea mai recentă și sonoră remarcă pe acest subiect a fost făcută de Steven van Gröningen, președintele Raiffeisen Bank și al Consiliului Investitorilor Străini (Foreign Investors Council – FIC), cea mai puternică asociație de business din România care reunește interesele a 128 de companii, cu investiții cumulate în România de 30 de miliarde de euro. El a declarat luna trecută că mediul de afaceri din România este „prea corupt“. Van Gröningen este doar ultimul dintr un lung șir de oameni de afaceri, manageri și diplomați care atrag atenția oamenilor politici cu privire la gravitatea fenomenului corupției. Tema devine extrem de importantă în contextul în care România va trebui să și reducă în continuare deficitul bugetar pentru a și asigura credibilitatea pe piețele internaționale, după cum a spus recent președintele Traian Băsescu. Și cum veniturile la buget nu au șanse mari să crească, iar cheltuielile nu mai pot nici ele să fie foarte mult tăiate, singura soluție este o cheltuire mai eficientă a banilor publici prin reducerea risipei, adică a corupției. Iar aici spațiul de manevră este foarte generos, cred consultanții. „Corupția e o sită prin care se scurg bani cu nemiluita în fiecare zi, un business enorm, de zeci de miliarde de euro pe an. Este cea mai mare industrie a României la ora actuală, de departe, și este și cea mai profitabilă. Ai profit de 100%, nu trebuie decât să ai postul potrivit“, o spune plastic Doru Lionăchescu, șeful casei de investiții Capital Partners. „Câteodată în România se întâmplă niște lucruri pentru care nu există decât două explicații posibile: incompetența totală sau și corupția“, afirmă la fel de tranșant Steven van Gröningen, care este olandez de origine, dar locuiește în România din 1993.

CUM SE FACE. Licitații trucate, rambursări ilegale de TVA, importuri intracomunitare cu scutiri de taxe sunt numai câteva exemple din „marea corupție“ a României care prejudiciază statul român cu zeci de miliarde de euro anual, adică mult mai mult decât deficitul bugetar din 2010, de circa 8 miliarde de euro. Pentru publicul larg, efectele acestei corupții nu sunt vizibile direct. Publicul „simte“ pe pielea lui corupția mică: să dai o „atenție“ unei infirmiere sau o sumă unui polițist să scapi de amendă, dar de fapt corupția mare are loc în companiile de stat și la achizițiile făcute de stat de la privați. Potrivit unui studiu dat publicității recent de Banca Mondială, fiecare angajat din sectorul privat românesc a produs anul trecut, în medie, un profit brut de 86 de euro, în timp ce în companiile de stat au fost înregistrate pierderi de 1.600 de euro la nivel local și, respectiv, circa 5.000 de euro la nivel central, pe fiecare angajat. Tot mediul de afaceri din România a fost șocat luna trecută să afle că, în acest moment, România are începute și neterminate 43.000 de lucrări de investiții. „Când am auzit asta mi am dat seama că problema nu este că nu sunt destui bani, ci cum sunt cheltuiți“, spune van Gröningen. De ce nu se termină lucrările? „Păi, cum să se termine când ciubucurile au ajuns atât de mari (…). Sunt contracte unde se dau înapoi 90% din bani (sub formă de mită funcționarilor publici – n.r.) și nu mai rămân și pentru construcție. Până acum câțiva ani era 10%“, spune o persoană apropiată industriei, care nu a dorit să fie nominalizată. O altă formă de „mare corupție“ în România sunt rambursările ilegale de TVA.

CIFRE MARI. O estimare a impactului pe care corupția îl are asupra Produsului Intern Brut (PIB) al unei țări este foarte dificil de făcut. Există însă câteva estimări, ale unor fenomene apropiate: evaziunea sau piața neagră. Evaziunea fiscală spre exemplu – care nu este totuna cu corupția, dar e foarte legată de aceasta – a fost estimată de Consiliul Fiscal la 10% din PIB, adică 12 miliarde de euro pe an. „Dacă nu ar exista evaziune fiscală – ceea ce este oarecum utopic – am avea venituri bugetare egale cu media europeană, de circa 44% din PIB“, a spus recent Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. O altă estimare relevantă îi aparține directorului Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior, care a spus că în România piața neagră se situa în 2009 la cota de 35% din PIB, adică la aproape 20 de miliarde de euro. Oricum, este clar că, anual, corupția absoarbe de la buget sume de ordinul zecilor de miliarde de euro, la care se adaugă probabil alte miliarde în investiții străine directe (ISD) pierdute. Asta pentru că toate rapoartele făcute de Transparency International, de Banca Mondială și de alte organisme internaționale care monitorizează corupția în țările lumii sunt foarte importante pentru investitorii mari. „Și chiar dacă situația nu ar fi să zicem așa de gravă cum scrie acolo nu prea are relevanță, percepția contează“, spune Steven van Groningen. Mai mult, plecarea unor investitori precum Nokia ar trebui să preocupe Guvernul și pentru că firma provenea dintr o țară foarte transparentă, Finlanda. „Investițiile au și un impact cultural, nu numai financiar. Dacă îți vin în loc companii din țări cu reputație dubioasă, se schimbă peisajul în țară“, spune Lionăchescu.

SCHIMBARE SAU NU. Consultantul Capital Partners crede că lucrurile se pot schimba în România exclusiv prin voință politică. „Marea problemă este cum faci saltul de la interesul personal la interesul public. Ușor de zis, foarte greu de făcut“, spune el. La rândul ei, Alexandra Gătej vede „un semnal bun“ în inițiativa recentă a Ministerului Justiției de a lansa în dezbatere publică un Proiect de Strategie Națională Anticorupție. Steven van Gröningen spune că există și varianta să alegem să rămânem așa cum suntem. „Cu condiția să nu ne mai uităm tot timpul la țările din Vest și să spunem că vrem nivelul lor de trai“.(…)

Antepenultimii

Indicele care măsoară lupta anticorupție din România s a depreciat anul trecut pentru prima oară din 2002. România s a aflat anul trecut pe locul 25 între cele 27 de state membre UE la capitolul luptă anticorupție. (Sursa: Transparency International, Indicele de Percepție a Corupției)

CAUZĂ ȘI EFECTE. Cu câteva săptămâni în urmă, eșecul României de a ține corupția sub control a costat țara aderarea la spațiul Schengen. Nimic nu se va schimba pe acest front, spun oficialii din țări sceptice precum Finlanda și Olanda, până când România – dar și colega sa de aderare la Uniunea Europeană, din 2007, Bulgaria – nu și va face ordine în propria ogradă. Cultura șpăgii complică viața oamenilor de afaceri din România. Săptămâna trecută (pe 19 octombrie – n.r.), Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank România, s a plâns că mediul de business este „prea corupt“, ceea ce afectează investițiile, precum și reputația țării pe plan internațional. Previziunile de creștere economică pentru anul viitor au fost reduse recent până la 1%. Sunt așteptate mai multe măsuri de austeritate. Cu siguranță, e timpul ca România să și rezolve problemele nesfârșite cu corupția. ”

Observatiile mele sunt urmatoarele:

– este de remarcat importanta covarsitoare a factorului politic in pozitionarea internationala a unei tari, precum si in dezvoltarea economica pe termen mediu si lung;
– inteligenta romanilor este un fapt deja demonstrat, la fel si spiritul antreprenorial romanesc;
– motorul principal al dezvoltarii economice nationale sunt investitiile;
– pentru demararea si sustinerea investitiilor este nevoie de finantare;
– Uniunea Europeana a alocat Romaniei circa 20 miliarde de euro pentru dezvoltare in perioada 2007-2013, iar gradul de absorbtie la data de 31.10.2011 este de doar 3,72 %, conform statisticilor prezentate public de catre Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale;

Tinand seama de suma conditiilor actuale, va provoc la un brainstorming, pentru a gasi impreuna solutiile practice de a absorbi acesti bani care ni s-au dat ca sa fie ai nostrii!

Pentru mai multe detalii referitoare la articolul prezentat mai sus accesati link:
http://moneyexpress.money.ro/articol_22363_16/cover_story__afacerea_coruptiei.html


0 comentarii la “Propunere de BRAINSTORMING”
Comentariul tau