Ziarul Financiar prezinta o analiza a sistemului bancar romanesc:
„Cel mai înfricoşător an din punct de vedere financiar pentru întreaga Europă a prins România cu un sistem bancar extrem de dezechilibrat. Poate că sistemul este solid, aşa cum spune Banca Naţională, dar distribuţia lui actuală din punct de vedere al jucătorilor şi al concentrării arată o mare vulnerabilitate. Primele zece bănci deţin 80% din sistem, iar primele 20 din totalul de 40 deţin 95%.

Din primele zece, grupurile financiare austriece deţin 38% din întregul sistem bancar românesc: Erste la BCR, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac prin Bank Austria şi Volksbank. Grecii, prin Alpha şi Bancpost, deţin 9% şi dacă mai punem şi celelalte bănci elene de la locul zece în jos, în total controlează 17% din sistem.

Deci două ţări, Austria şi Grecia, decid pentru 55% din sistemul bancar românesc.

Francezii, prin SocGen, au 14%, România, prin CEC, Eximbank, Banca Transilvania, Carpatica şi Feroviara (ultimele două sunt mult prea mici), are vreo 15%, olandezii prin ING au 3,7%. Turcii au 3,3% prin Garanti şi Credit Europe, iar americanii au 1,5% prin Citibank. Pentru restul cotele sunt neglijabile.

Din păcate, mai mult de jumătate din sistemul bancar românesc – austriecii şi grecii – au primit pas la finanţare de la Viena şi Atena şi trebuie să găsească resurse ca să îşi susţină activitatea lor şi a clienţilor lor pe piaţa românească. Asta îmi aminteşte de o afirmaţie a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care spunea că ne-am deschis graniţele economice pentru investitorii străini, atât financiar, cât şi non-financiar, pentru că România nu are suficiente resurse interne de dezvoltare.

Investiţiile se fac din economii, iar opinia Băncii Naţionale este că România este o ţară săracă din acest punct de vedere. Resursele financiare din bănci sunt de 41 miliarde de euro (echivalent atât în lei, cât şi în toate valutele), din care economiile populaţiei sunt de 25 miliarde de euro.

Acum, după 12 ani de la deschiderea porţilor pentru investitori, grupurile financiare străine şi-au trimis diviziile din România să facă rost de bani de aici pentru că ei nu mai au bani să le dea. Grecilor li s-a pus cruce, iar Austria este total dezechilibrată pe sistemul bancar. Expunerea pe Est şi pe România a devenit periculoasă în actualele condiţii dramatice ale pieţelor financiare.

Banca centrală a Austriei le-a cerut propriilor bănci să pună stop finanţării Estului. Aşa se întâmplă şi cu grecii, italienii, iar francezii sunt la limită. Până la urmă, toate băncile care operează în România se vor bate pentru 41 mld. euro, care trebuie să finanţeze zi de zi un portofoliu de credite private de 50 mld. euro, atât companii, cât şi populaţie, la care se adaugă încă aproape 30 mld. euro, cât înseamnă împrumuturile acordate statului. În mai puţin de un an de zile se naşte o gaură de 40 mld. euro. Până acum a fost finanţată de băncile-mamă şi grupurile financiare internaţionale. Norocul nostru este că aceste grupuri sunt captive aici, respectiv poate se gândesc să iasă, dar cine le dă banii. Problema nu este capitalul investit, ci liniile de finanţare care trebuie înlocuite, iar aici nimeni nu riscă.

În aceste condiţii, cine va mai finanţa economia, compusă din companii, stat şi populaţie, în continuare?

Preşedintele Băsescu spune că a securizat România din punct de vedere politic cu americanii. La nivel economic, lucrurile sunt total diferite. Săptămâna trecută, când a vrut să se împrumute pe piaţa americană, României i s-a cerut o dobândă de peste 7% la dolari. Polonia s-a împrumutat cu 5%. Ministerul Finanţelor a respins oferta, dar acum trebuie să găsească bani pe alte pieţe. Asta va fi principala problemă a Guvernului Boc anul viitor, nu deficitul bugetar. Cum şi unde să găsească bani pentru finanţarea curentă a statului, peste 12 miliarde de euro.

De când a izbucnit criza, Banca Naţională şi-a întărit supravegherea tuturor băncilor şi a stat călare pe şefii locali ca să ceară bani de la băncile-mamă dacă bilanţurile lor din România se înrăutăţeau. Dar ce să mai faci acum, când peste noapte Viena, Atena, Paris sau ce capitală o mai fi cer propriilor bănci să facă rost de capital şi să nu mai trimită bani în Est?

Dezechilibrele, din punct de vedere al concentrării acţionariatului în sistemul bancar românesc pe două-trei ţări, lovesc acum în plin. Şi băncile străine sunt captive aici pentru cât au finanţat, dar şi România este captivă. Cum ar veni, fiecare a ajuns prizonierul celuilalt. Cine evadează primul şi cât mai rămâne din el?”


Conform datelor publicate de Mediafax, resursele bugetare interne alocate pentru investitii vor scadea anul viitor cu 1,3-2 miliarde lei fata de sumele programate in 2011, dar Guvernul spera sa compenseze printr-o absorbtie a fondurilor europene in crestere cu aproape 50%.
„Proiectul de buget indica pentru anul viitor cheltuieli cu investitiile in suma de 37,8 miliarde lei, reprezentand 6,5% din PIB si mai mari cu 2,4 miliarde lei decat valoarea prevazuta pentru acest an, de 35,4 miliarde lei.
Din suma bugetata la investitii pentru anul viitor, peste 18,3 miliarde lei reprezinta insa proiectele care beneficiaza de fonduri europene, incluzand cofinantarea, iar fondurile nete care ar urma sa vina in investitii direct de la UE se cifreaza la aproximativ 11,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor.
In aceste conditii, cheltuiala interna pentru investitii ar urma sa se ridice la 26,2 miliarde lei.

Cheltuielile cu investitiile bugetate programate pentru acest an se plaseaza la 35,4 miliarde lei, din care 13,7 miliarde lei reprezinta proiecte cu finantare europeana, incusiv cofinantarea. Fondurile absorbite direct de la UE pentru cheltuielile de investitii sunt estimate la 7,9 miliarde lei, de unde rezulta ca din fonduri locale se cheltuiesc pentru investitii circa 27,5 miliarde lei.

Aceste defalcari anuale demonstreaza o scadere a cheltuielilor interne destinate investitiilor in 2012 cu 1,3 miliarde lei, de la 27,5 miliarde lei la 26,2 miliarde lei.

Pe de alta parte, la capitolul venituri bugetare sunt luate in calcul intrari din fonduri UE in suma de 13,5 miliarde lei in 2012, cu 4,3 miliarde lei mai mari decat estimarile pentru acest an. Daca toate aceste sume ar fi contabilizate in contul cheltuielilor de investitii, suma alocata din intern anul viitor ar fi cu 2 miliarde de lei mai mica fata de cheltuielile din surse proprii efectuate in acest an.

Ca procent din PIB, reducerea cheltuielilor interne este si mai ampla, de la peste 5% din PIB in acest an la aproximativ 4,5% din PIB.

Aceasta scadere de la cheltuieli de investitii a fost posibila si datorita deciziei Comisiei Europene de a accepta reducerea gradului de cofinantare pentru Romania, cu titlu de exceptie.”

Observatii:
– cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene de la 3,72% la aproape 50% reprezinta un proiect extrem de ambitios pentru Romania, dar nimic nu este imposibil;
– in conditiile in care este posibil ca unele banci straine sa isi retraga capitalurile de pe piata Europei de Est, se prea poate ca fondurile nerambursabile europene sa reprezinte o sansa unica pentru investitiile romanesti.
– scaderea gradului de cofinantare pe programele de finantare, admisa de Comisia Europeana este o oportunitate exceptionala care trebuie folosita, cu atat mai mult, cu cat se va accepta si TVA-ul ca si cheltuiala eligibila in 2012.

Detalii articol:
http://www.immromania.ro/noutati_detalii.php?id_stire=4906


Ziarul Financiar, intr-un articol extrem de interesant, atrage atentia ca un semnal de alarmă asupra economiei mondiale este faptul că primii douăzeci cei mai mari manageri de bani au pe mâini jumătate din finanţele lumii.
„Jumătate din finanţele lumii sunt pe mâinile a douăzeci de firme de investiţii care administrează o avere de aproape 26.000 de miliarde de dolari (tot sistemul bancar românesc are active de 110 miliarde de dolari). Managerii din spatele acestor firme sunt cei care pot decide soarta unei naţiuni, falimenta o economie şi îngenunchea guverne printr-o simplă semnătură pusă pe un ordin de tranzacţionare.

Guvernele lumii, sub povara datoriilor suverane, au ajuns acum la discreţia pieţelor financiare care fără milă ameninţă să arunce ţări în faliment dacă nu îşi reduc deficitele şi nu îşi achită datoriile.

Cine sunt de fapt investitorii care ar câştiga dintr-un default al Greciei, cine sunt cei care vor randamente record pentru a cumpăra obligaţiunile Spaniei şi Italiei şi astfel finanţa cu lichidităţi guvernele celor două state, dar mai ales cine sunt cei care au fost salvaţi de guverne, iar acum îşi încearcă puterile cu Banca Centrală Europeană şi FMI.

Primii cei mai mari 200 de manageri din lume administrau active în valoare de aproape 60.000 miliarde (60 trilioane) de dolari la finele anului 2010, potrivit unui raport emis de compania americană de consultanţă şi research Towers Watson, care nu ia în calcul fondurile suverane. În raport nu este inclusă nici firma Pacific Investment Management (PIMCO), cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, cu active de 1.000 miliarde de dolari (un trilion) în 2010.

Valoarea activelor aflate în gestiunea celor mai mari 200 de manageri este foarte aproape de valoarea PIB-ului mondial din 2010, estimată de Banca Mondială la 63.044 mld. dolari, ieşind astfel la iveală cât de influente sunt cele două sute de firme de investiţii în economia mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, liderul finanţelor mondiale este firma americană BlackRock, cu active în administrare de 3.560 miliarde (3,5 trilioane) de dolari în 2010. BlackRock a fost unul dintre puţinii câştigători ai crizei financiare, având în vedere că activele aflate în administrare au crescut cu o rată record de 700% din 2005 până în 2010. BlackRock investeşte şi pe bursa de la Bucureşti prin unul din fondurile sale destinate pieţelor de frontieră.

Pe locul secund se află tot un administrator de pe Wall Street, şi anume firma americană State Street Global cu active în gestiune de 2.010 miliarde (2,01 trilioane) de dolari. Pe locul al treilea, grupul german Allianz cu active de 2.009 miliarde (2 trilioane) de dolari. Allianz este prezent şi în România prin divizia de asigurări şi fonduri de pensii.
Activele administrate de aceştia reprezintă peste 40% din activele de 64.700 miliarde (64,7 trilioane) de dolari ale celor mai mari 500 de manageri de bani din lume, potrivit Towers Watson. Topul celor mai mari douăzeci manageri de bani este dominat de băncile nord-americane, printre care se află şi nume sonore precum J.P. Morgan Chase cu active de 1.303 mld. dolari (1,3 trilioane) şi Goldman Sachs cu active de 840 mld. dolari.

În top 20 intră şi Deutsche Bank din Germania cu active de 1.562 mld. (1,53 trilioane) dolari, Axa Group din Franţa cu active de 1.462 mld. (1,46 trilioane) dolari.

Acum, când guvernele din Europa respiră cu greu sub povara datoriilor şi caută finanţare pe pieţele financiare, atragerea de finanţare de la giganţii de pe Wall Street a devenit o miză uriaşă.
Mare parte din aceste firme, care astăzi pot decide soarta unei naţiuni prin faptul că acceptă să îi finanţeze economia prin achiziţia de obligaţiuni, au fost şi cele care au plantat seminţele crizei subprime din 2008, criză care a luat în prezent proporţiile unei crize suverane. În căutare de randamente ridicate şi de oportunităţi pentru a investi miliardele de dolari strânse de la clienţi, aceste firme au lansat produse financiare derivate extrem de complexe cu care au intoxicat sistemul financiar şi mai târziu economiile.

În clasamentul celor mai mari două sute de manageri apar şi numeroase grupuri financiare care în toamna anului 2008 erau la un pas de faliment, dar care au fost însă salvate de guverne. MetLife (care a preluat AIG) se situează pe locul 26 cu active de 606,5 mld. dolari, UBS pe locul 12 cu active de 933 mld. dolari, Bank of America e pe locul 21 cu 644 mld. dolari.

Statele care au salvat aceste grupuri financiare nu se pot aştepta acum la aceeaşi bunăvoinţă din partea acestora. Recent, Ministerul de Finanţe a eşuat în a plasa o emisiune de bonduri denominate în dolari pe piaţa americană deoarece randamentele cerute au fost prea mari. Randamente tot mai mari plătesc însă şi Spania, Italia sau Franţa, ţări cu economii mult mai puternice, din cauză că investitorii nu mai au încredere în capacitatea lor de a-şi plăti datoriile pe termen lung.

Dintre investitorii mari de pe bursa de la Bucureşti, cel mai bine clasat în top este grupul american Franklin Templeton, care are pe mână şi administrarea Fondului Proprietatea (FP), o afacere cu active de 3,5 mld. euro.

Ce operaţiuni au giganţii finanţelor mondiale în România

Blackrock, Fidelity şi JP Morgan sunt cei mai mari manageri de fonduri care au investit în România, însă sumele plasate de aceştia sunt mici.

Asigurătorii Allianz, AXA, Generali, MetLife şi Aviva au operaţiuni semnificative în România. Dintre cele mai mari grupuri bancare din top, Deutsche Bank şi BNP Paribas au în acest moment operaţiuni minore pe piaţa românească.

Olandezii de la ING au cele mai mari operaţiuni în România dintre administratorii din top 50, fiind în top 10 bănci româneşti şi pe primul loc la asigurări de viaţă şi fonduri de pensii.

Americanii de la Franklin Templeton au intrat puternic în România în 2010, când au preluat administrarea Fondului Proprietatea (FP). Ei au investit zeci de milioane de dolari pe bursa de la Bucureşti.

Artio Global, cel mai mare investitor străin de pe bursa românească, este abia pe locul 176 în topul mondial.

Cel mai mare administrator de active din estul Europei este grupul austriac Raiffeisen, care se clasează abia pe locul 201, cu active de 42,4 mld. dolari.”
Clasamentul celor mai mari 200 de manageri de active din lume (la finalul lui 2010) il puteti vedea accesand urmatorul link:
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10368/8997982/2/pagina5.jpg
Detalii articol: http://www.zf.ro/business-international/cine-sunt-baietii-destepti-ai-finantelor-mondiale-topul-celor-mai-mari-200-de-manageri-de-active-din-lume-care-au-pe-mana-60-trilioane-de-dolari-8997982


Evenimentul Zilei publica lista vestilor bune din economia romaneasca, in contextul in care intreaga Europa a adoptat masuri de austeritate, vesti bune care ofera un cadru economic interesant pentru investitorii straini. Acestea sunt urmatoarele:
„1. În al treilea trimestru al acestui an, creşterea economică a fost de 4,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. României se situează pe locul 4 în UE, după Estonia, Lituania şi Letonia.

2. Pentru prima dată România a avut cea mai puternică relansare economică din Uniunea Europeană, de 1,9%, dacă raportăm al treilea trimestru la cel de-al doilea din acest an.

3. În primele nouă luni ale acestui an creşterea economică s-a ridicat la 2,6%, fiind susţinută, în principal, de agricultură, care a crescut cu 24%

4. Industria a crescut cu 6,8%, în nouă luni din 2011, faţă de primele nouă luni ale anului trecut

5. Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 17,6%, iar comenzile industriale noi au crescut cu 17,2%

6. Sectorul construcţiilor şi-a reluat creşterea, după o cădere puternică în ultimii ani. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 17,1% în luna septembrie 2011 faţă de luna precedentă, iar lucrările de construcţii au scăzut cu doar 0,1% în primele noup luni din acest an, faţă de nouă luni din 2010. În trimestrul al treilea din anul 2011, construcţiile au crescut cu 7,4%. România are a 4-a cea mai mare creştere a activităţii în sectorul construcţiilor din UE în trimestrul al treilea din anul 2011, atât faţă de trimestrul anterior, cât şi faţă de trimestrul al treilea din anul 2010.

7. Exporturile sunt în creştere cu 25%.

8. Performanţa economică a României este remarcabilă, dat fiind că trei state europene, Cipru, Olanda, Portugalia, au înregistrat scăderi ale PIB, iar în alte patru state – Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania – economia a stagnat.

9. Alocările bugetare pentru investiţiile publice cresc de la 35,4 miliarde lei în 2011, la 37,8 miliarde lei în proiectul de buget pentru anul viitor. Fondurile alocate pentru investiţii au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 35,4 miliarde lei în 2011.

10. România se poziţionează pe locul al doilea în UE în ceea ce priveşte ponderea investiţiilor totale în PIB (23,2%), după Cehia (24,8%) în anul 2011. Ne plasăm pe locul al doilea la ponderea investiţiilor publice în PIB (5,5% în anul 2010), după Polonia (5,6% în anul 2010).

11. PIB/ cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, din România a crescut de la 10.400 euro în 2007 la 11.000 euro în 2010. În acelaşi timp, media europeană a scăzut în ultimii trei ani de la 25.000 euro, în anul aderării României la UE, la 24.400 euro, în 2010.

12. Suntem în grafic pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB, adică 24 miliarde lei. În primele nouă luni din anul 2011, deficitul bugetar a fost de 13,68 miliarde lei (2,52% din PIB), în scădere cu 41,3% (9,6 miliarde lei) comparativ cu primele nouă luni din anul 2010.

13. Deficitul bugetar a fost de 6,9% din PIB în anul 2010. Ţări cu deficite bugetare mai mari decât România: Irlanda (31,3%), Grecia (10,6%), Marea Britanie (10,3%), Portugalia (9,8%), Spania (9,3%), Letonia (8,3%), Polonia (7,8%), Slovacia (7,7%), Franţa (7,1%), Lituania (7%).

14. Avem a patra cea mai mică datorie publică în PIB, de numai 31% din PIB, faţă de media europeană de 80,2% din PIB. Ţări cu datorii publice mai mari decât a României: Grecia (144,9%), Italia (118,4%), Belgia (96,2%), Irlanda (94,9%), Portugalia (93,3%), Germania (83,2%), Franţa (82,3%), Ungaria (81,3%), Marea Britanie (79,9%), Austria (71,8%), Malta (69%), Olanda (62,9%), Cipru (61,5%), Spania (61%), Polonia (54,9%), Finlanda (48,3%), Letonia (44,7%), Danemarca (43,7%), Slovacia (41%), Suedia (39,7%), Slovenia (38,8%), Lituania (38%), Cehia (37,6%).

15. Deficitul de cont curent este mai mic cu aproximativ 11%. Deficitul de cont curent a fost de 3,79 miliarde euro în primele nouă luni din anul 2011, mai mic cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.

16. Inflaţia anuală, de 3,6%, ne poziţionează pe locul 12 în UE-27, în luna octombrie din anul 2011 faţă de luna octombrie a anului trecut, după Marea Britanie (5%), Estonia (4,7%), Slovacia (4,6%), Letonia (4,3%), Lituania (4,2%), Portugalia (4%), Austria (3,8%), Italia (3,8%), Luxemburg (3,8%), Polonia (3,8%), Ungaria (3,8%).

17. Suntem printre ţările europene cu cele mai mici rate ale şomajului. România a înregistrat în luna septembrie o rată a şomajului cu 2,2 puncte procentuale sub media europeană.

18. România este prima ţară din UE care a redus rata dobânzii de politică monetară la 6%, de la 6,25%.

19. La capitolul proiecte mari de investiţii, sunt beneficiare 25 proiecte de investiţii în valoare de aproximativ 1,25 miliarde euro, care creează 7.108 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 335,7 milioane euro, din care 110 milioane euro au fost deja efectiv plătiţi.

20. Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 milioane euro, care angajează peste 500 de salariaţi. Exemple: proiectul de eficientizare energetică Turceni (investiţie de 296,5 milioane euro, din care 36 milioane euro ajutor de stat), fabrica de anvelope Pirelli Tyres Romania la Slatina (valoarea investiţiei este de 159 milioane euro, din care 28,1 milioane euro ajutor de stat).

21. Proiectele mari de investiţii de minimum 5 milioane euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi sunt susţinute prin acordarea de ajutoare de stat. Exemple: Renault Techonolgie, Aaylex Prod, Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA Piteşti, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro Manufacturing Sales, Palace Sinaia, Rombat Bistriţa, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech.

22. Leul românesc stă cel mai bine dintre toate valutele din regiune. Deteriorarea situaţiei din zona euro a lovit forintul maghiar, acesta depreciindu-se cu 11,1% de la începutul anului până în prezent. În acelaşi timp, zlotul polonez a pierdut 10,5% din valoare în zece luni. În această perioadă, leul românesc s-a depreciat cu doar 2%.

23. La capitolul infrastructură, avem 334,4 km de autostrăzi şi 433,35 km în execuţie. Proiecte pentru aproximativ 100 km vor fi licitate şi semnate în viitorul apropiat. În anul 2013, vom avea aproximativ 800 km de autostradă puşi în funcţiune.

24. Datorită noului Cod al Muncii, încasările din contribuţii de asigurări sociale au crescut cu 8,7% în primele nouă luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent

25. De la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 6 noiembrie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 1.192.493 (66,04% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 773.896 sunt contracte active.

26. Am avut un record al încasărilor bugetare în anul 2010, de 33% din PIB. Pentru acest an, venituri bugetare sunt estimate să crească până la 33,4% din PIB, pentru a ajunge, în anul 2012, la 33,7% din PIB.

27. ANAF a realizat venituri bugetare, în primele nouă luni ale lui 2011, cu 11,27% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 5% mai mari faţă de anul 2008.

28. Fitch a majorat calificativul de ţară pentru România la clasa recomandată pentru investiţii şi a oferit o perspectivă stabilă.

29. Avem un risc fiscal de două ori mai mic decât Grecia, conform raportului Comisiei Europene. Riscul fiscal al României (0,54 puncte) este apropiat de media UE (0,51 puncte). Cel mai mare risc îl prezintă Grecia (1,02 puncte), urmată de Italia (0,88 puncte).

30. România rămâne atractivă în anul 2011 pentru delocalizarea serviciilor globale, aflându-se pe locul 25 din 50 de ţări analizate de compania de consultanţă AT Kearney. Dintre ţările din regiune, România se poziţionează mai bine decât Ungaria (locul 31), Cehia (locul 35), Slovacia (locul 40).

31. România se află pe locul 21 în topul celor mai atractive 35 de ţări pentru investitori în energia regenerabilă, pentru al treilea an consecutiv, conform Ernst&Young.

32. Companiile româneşti domină clasamentul anual al celor mai mari afaceri din sud-estul Europei în funcţie de veniturile totale, conform celei de-a patra ediţii a „SEE TOP 100″. Grupul OMV Petrom conduce clasamentul pentru cel de-al treilea an, cu venituri totale de 3,63 miliarde euro în anul 2010. Companiile româneşti contribuie cu aproape jumătate (40 miliarde euro) la totalul veniturilor realizate de cele mai performante 100 societăţi (87,4 miliarde euro). ”


Ziarul Financiar publica primele rezultate ale reverificărilor făcute de autorităţi după ce în această vara Guvernul a decis să nu mai trimită facturi spre decontare la Bruxelles ca urmare a suspiciunilor în privinţa modului în care au fost făcute achiziţiile publice.
Iata care sunt acestea:
– „Aproape 80 de contracte din Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea, prezintă suspiciuni în privinţa modului în care au fost făcute achiziţiile publice. În total, autorităţile de management au verificat 209 contracte din POR. Pentru cele 78 de contracte cu suspiciuni au fost operate corecţii financiare de 12 milioane de euro.”
– „Nereguli au fost descoperite şi la contractele din Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice, care se adresează în special companiilor şi prin care sunt derulate investiţii pe bani europeni. În cadrul acestui program au fost descoperite 41 de contracte cu probleme, 45% din cele 90 verificate. Corecţiile financiare aplicate pentru acest program se ridică însă la 78.000 de euro.”
– „Per total, un contract din trei verificate de autorităţile de management a fost identificat ca având probleme cu modul în care au fost realizate achiziţiile publice. Astfel, dintre cele 466 de contracte verificate, la 133 au fost descoperite probleme, valoarea corecţiilor financiare aplicate ridicându-se la 12,6 milioane de euro.
Verificarea contractelor a fost realizată pe bază de eşantion în cazul POR, în timp ce pentru restul programelor operaţionale au fost verificate toate contractele pentru care au fost făcute achiziţii publice.”
Observatii:
– toate aceste nereguli se pot corecta, iar scopul cu care se dau ele publicitatii tocmai acesta este, de a informa si a trage un semnal de alarma tuturor factorilor implicati cu privire la importanta respectarii legislatiei in domeniul achizitiilor.
– exista o oferta larga pe piata de consultanta cu privire la instruiri si certificari in domeniul achizitiilor publice.
– cei care se afla acum in faza de implementare a proiectelor au un motiv in plus sa tina seama de prevedrile legale in efectuarea achizitiilor.
Pentru mai multe detalii accesati:
http://www.zf.ro/fonduri-ue/40-din-contractele-europene-pe-por-gasite-cu-probleme-8982156