Maria Judea

Ziarul Financiar prezinta o analiza a sistemului bancar romanesc:
“Cel mai înfricoşător an din punct de vedere financiar pentru întreaga Europă a prins România cu un sistem bancar extrem de dezechilibrat. Poate că sistemul este solid, aşa cum spune Banca Naţională, dar distribuţia lui actuală din punct de vedere al jucătorilor şi al concentrării arată o mare vulnerabilitate. Primele zece bănci deţin 80% din sistem, iar primele 20 din totalul de 40 deţin 95%.

Din primele zece, grupurile financiare austriece deţin 38% din întregul sistem bancar românesc: Erste la BCR, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac prin Bank Austria şi Volksbank. Grecii, prin Alpha şi Bancpost, deţin 9% şi dacă mai punem şi celelalte bănci elene de la locul zece în jos, în total controlează 17% din sistem.

Deci două ţări, Austria şi Grecia, decid pentru 55% din sistemul bancar românesc.

Francezii, prin SocGen, au 14%, România, prin CEC, Eximbank, Banca Transilvania, Carpatica şi Feroviara (ultimele două sunt mult prea mici), are vreo 15%, olandezii prin ING au 3,7%. Turcii au 3,3% prin Garanti şi Credit Europe, iar americanii au 1,5% prin Citibank. Pentru restul cotele sunt neglijabile.

Din păcate, mai mult de jumătate din sistemul bancar românesc – austriecii şi grecii – au primit pas la finanţare de la Viena şi Atena şi trebuie să găsească resurse ca să îşi susţină activitatea lor şi a clienţilor lor pe piaţa românească. Asta îmi aminteşte de o afirmaţie a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care spunea că ne-am deschis graniţele economice pentru investitorii străini, atât financiar, cât şi non-financiar, pentru că România nu are suficiente resurse interne de dezvoltare.

Investiţiile se fac din economii, iar opinia Băncii Naţionale este că România este o ţară săracă din acest punct de vedere. Resursele financiare din bănci sunt de 41 miliarde de euro (echivalent atât în lei, cât şi în toate valutele), din care economiile populaţiei sunt de 25 miliarde de euro.

Acum, după 12 ani de la deschiderea porţilor pentru investitori, grupurile financiare străine şi-au trimis diviziile din România să facă rost de bani de aici pentru că ei nu mai au bani să le dea. Grecilor li s-a pus cruce, iar Austria este total dezechilibrată pe sistemul bancar. Expunerea pe Est şi pe România a devenit periculoasă în actualele condiţii dramatice ale pieţelor financiare.

Banca centrală a Austriei le-a cerut propriilor bănci să pună stop finanţării Estului. Aşa se întâmplă şi cu grecii, italienii, iar francezii sunt la limită. Până la urmă, toate băncile care operează în România se vor bate pentru 41 mld. euro, care trebuie să finanţeze zi de zi un portofoliu de credite private de 50 mld. euro, atât companii, cât şi populaţie, la care se adaugă încă aproape 30 mld. euro, cât înseamnă împrumuturile acordate statului. În mai puţin de un an de zile se naşte o gaură de 40 mld. euro. Până acum a fost finanţată de băncile-mamă şi grupurile financiare internaţionale. Norocul nostru este că aceste grupuri sunt captive aici, respectiv poate se gândesc să iasă, dar cine le dă banii. Problema nu este capitalul investit, ci liniile de finanţare care trebuie înlocuite, iar aici nimeni nu riscă.

În aceste condiţii, cine va mai finanţa economia, compusă din companii, stat şi populaţie, în continuare?

Preşedintele Băsescu spune că a securizat România din punct de vedere politic cu americanii. La nivel economic, lucrurile sunt total diferite. Săptămâna trecută, când a vrut să se împrumute pe piaţa americană, României i s-a cerut o dobândă de peste 7% la dolari. Polonia s-a împrumutat cu 5%. Ministerul Finanţelor a respins oferta, dar acum trebuie să găsească bani pe alte pieţe. Asta va fi principala problemă a Guvernului Boc anul viitor, nu deficitul bugetar. Cum şi unde să găsească bani pentru finanţarea curentă a statului, peste 12 miliarde de euro.

De când a izbucnit criza, Banca Naţională şi-a întărit supravegherea tuturor băncilor şi a stat călare pe şefii locali ca să ceară bani de la băncile-mamă dacă bilanţurile lor din România se înrăutăţeau. Dar ce să mai faci acum, când peste noapte Viena, Atena, Paris sau ce capitală o mai fi cer propriilor bănci să facă rost de capital şi să nu mai trimită bani în Est?

Dezechilibrele, din punct de vedere al concentrării acţionariatului în sistemul bancar românesc pe două-trei ţări, lovesc acum în plin. Şi băncile străine sunt captive aici pentru cât au finanţat, dar şi România este captivă. Cum ar veni, fiecare a ajuns prizonierul celuilalt. Cine evadează primul şi cât mai rămâne din el?”

Conform datelor publicate de Mediafax, resursele bugetare interne alocate pentru investitii vor scadea anul viitor cu 1,3-2 miliarde lei fata de sumele programate in 2011, dar Guvernul spera sa compenseze printr-o absorbtie a fondurilor europene in crestere cu aproape 50%.
“Proiectul de buget indica pentru anul viitor cheltuieli cu investitiile in suma de 37,8 miliarde lei, reprezentand 6,5% din PIB si mai mari cu 2,4 miliarde lei decat valoarea prevazuta pentru acest an, de 35,4 miliarde lei.
Din suma bugetata la investitii pentru anul viitor, peste 18,3 miliarde lei reprezinta insa proiectele care beneficiaza de fonduri europene, incluzand cofinantarea, iar fondurile nete care ar urma sa vina in investitii direct de la UE se cifreaza la aproximativ 11,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor.
In aceste conditii, cheltuiala interna pentru investitii ar urma sa se ridice la 26,2 miliarde lei.

Cheltuielile cu investitiile bugetate programate pentru acest an se plaseaza la 35,4 miliarde lei, din care 13,7 miliarde lei reprezinta proiecte cu finantare europeana, incusiv cofinantarea. Fondurile absorbite direct de la UE pentru cheltuielile de investitii sunt estimate la 7,9 miliarde lei, de unde rezulta ca din fonduri locale se cheltuiesc pentru investitii circa 27,5 miliarde lei.

Aceste defalcari anuale demonstreaza o scadere a cheltuielilor interne destinate investitiilor in 2012 cu 1,3 miliarde lei, de la 27,5 miliarde lei la 26,2 miliarde lei.

Pe de alta parte, la capitolul venituri bugetare sunt luate in calcul intrari din fonduri UE in suma de 13,5 miliarde lei in 2012, cu 4,3 miliarde lei mai mari decat estimarile pentru acest an. Daca toate aceste sume ar fi contabilizate in contul cheltuielilor de investitii, suma alocata din intern anul viitor ar fi cu 2 miliarde de lei mai mica fata de cheltuielile din surse proprii efectuate in acest an.

Ca procent din PIB, reducerea cheltuielilor interne este si mai ampla, de la peste 5% din PIB in acest an la aproximativ 4,5% din PIB.

Aceasta scadere de la cheltuieli de investitii a fost posibila si datorita deciziei Comisiei Europene de a accepta reducerea gradului de cofinantare pentru Romania, cu titlu de exceptie.”

Observatii:
- cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene de la 3,72% la aproape 50% reprezinta un proiect extrem de ambitios pentru Romania, dar nimic nu este imposibil;
- in conditiile in care este posibil ca unele banci straine sa isi retraga capitalurile de pe piata Europei de Est, se prea poate ca fondurile nerambursabile europene sa reprezinte o sansa unica pentru investitiile romanesti.
- scaderea gradului de cofinantare pe programele de finantare, admisa de Comisia Europeana este o oportunitate exceptionala care trebuie folosita, cu atat mai mult, cu cat se va accepta si TVA-ul ca si cheltuiala eligibila in 2012.

Detalii articol:

http://www.immromania.ro/noutati_detalii.php?id_stire=4906

Ziarul Financiar, intr-un articol extrem de interesant, atrage atentia ca un semnal de alarmă asupra economiei mondiale este faptul că primii douăzeci cei mai mari manageri de bani au pe mâini jumătate din finanţele lumii.
“Jumătate din finanţele lumii sunt pe mâinile a douăzeci de firme de investiţii care administrează o avere de aproape 26.000 de miliarde de dolari (tot sistemul bancar românesc are active de 110 miliarde de dolari). Managerii din spatele acestor firme sunt cei care pot decide soarta unei naţiuni, falimenta o economie şi îngenunchea guverne printr-o simplă semnătură pusă pe un ordin de tranzacţionare.

Guvernele lumii, sub povara datoriilor suverane, au ajuns acum la discreţia pieţelor financiare care fără milă ameninţă să arunce ţări în faliment dacă nu îşi reduc deficitele şi nu îşi achită datoriile.

Cine sunt de fapt investitorii care ar câştiga dintr-un default al Greciei, cine sunt cei care vor randamente record pentru a cumpăra obligaţiunile Spaniei şi Italiei şi astfel finanţa cu lichidităţi guvernele celor două state, dar mai ales cine sunt cei care au fost salvaţi de guverne, iar acum îşi încearcă puterile cu Banca Centrală Europeană şi FMI.

Primii cei mai mari 200 de manageri din lume administrau active în valoare de aproape 60.000 miliarde (60 trilioane) de dolari la finele anului 2010, potrivit unui raport emis de compania americană de consultanţă şi research Towers Watson, care nu ia în calcul fondurile suverane. În raport nu este inclusă nici firma Pacific Investment Management (PIMCO), cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, cu active de 1.000 miliarde de dolari (un trilion) în 2010.

Valoarea activelor aflate în gestiunea celor mai mari 200 de manageri este foarte aproape de valoarea PIB-ului mondial din 2010, estimată de Banca Mondială la 63.044 mld. dolari, ieşind astfel la iveală cât de influente sunt cele două sute de firme de investiţii în economia mondială.

Pentru al doilea an consecutiv, liderul finanţelor mondiale este firma americană BlackRock, cu active în administrare de 3.560 miliarde (3,5 trilioane) de dolari în 2010. BlackRock a fost unul dintre puţinii câştigători ai crizei financiare, având în vedere că activele aflate în administrare au crescut cu o rată record de 700% din 2005 până în 2010. BlackRock investeşte şi pe bursa de la Bucureşti prin unul din fondurile sale destinate pieţelor de frontieră.

Pe locul secund se află tot un administrator de pe Wall Street, şi anume firma americană State Street Global cu active în gestiune de 2.010 miliarde (2,01 trilioane) de dolari. Pe locul al treilea, grupul german Allianz cu active de 2.009 miliarde (2 trilioane) de dolari. Allianz este prezent şi în România prin divizia de asigurări şi fonduri de pensii.
Activele administrate de aceştia reprezintă peste 40% din activele de 64.700 miliarde (64,7 trilioane) de dolari ale celor mai mari 500 de manageri de bani din lume, potrivit Towers Watson. Topul celor mai mari douăzeci manageri de bani este dominat de băncile nord-americane, printre care se află şi nume sonore precum J.P. Morgan Chase cu active de 1.303 mld. dolari (1,3 trilioane) şi Goldman Sachs cu active de 840 mld. dolari.

În top 20 intră şi Deutsche Bank din Germania cu active de 1.562 mld. (1,53 trilioane) dolari, Axa Group din Franţa cu active de 1.462 mld. (1,46 trilioane) dolari.

Acum, când guvernele din Europa respiră cu greu sub povara datoriilor şi caută finanţare pe pieţele financiare, atragerea de finanţare de la giganţii de pe Wall Street a devenit o miză uriaşă.
Mare parte din aceste firme, care astăzi pot decide soarta unei naţiuni prin faptul că acceptă să îi finanţeze economia prin achiziţia de obligaţiuni, au fost şi cele care au plantat seminţele crizei subprime din 2008, criză care a luat în prezent proporţiile unei crize suverane. În căutare de randamente ridicate şi de oportunităţi pentru a investi miliardele de dolari strânse de la clienţi, aceste firme au lansat produse financiare derivate extrem de complexe cu care au intoxicat sistemul financiar şi mai târziu economiile.

În clasamentul celor mai mari două sute de manageri apar şi numeroase grupuri financiare care în toamna anului 2008 erau la un pas de faliment, dar care au fost însă salvate de guverne. MetLife (care a preluat AIG) se situează pe locul 26 cu active de 606,5 mld. dolari, UBS pe locul 12 cu active de 933 mld. dolari, Bank of America e pe locul 21 cu 644 mld. dolari.

Statele care au salvat aceste grupuri financiare nu se pot aştepta acum la aceeaşi bunăvoinţă din partea acestora. Recent, Ministerul de Finanţe a eşuat în a plasa o emisiune de bonduri denominate în dolari pe piaţa americană deoarece randamentele cerute au fost prea mari. Randamente tot mai mari plătesc însă şi Spania, Italia sau Franţa, ţări cu economii mult mai puternice, din cauză că investitorii nu mai au încredere în capacitatea lor de a-şi plăti datoriile pe termen lung.

Dintre investitorii mari de pe bursa de la Bucureşti, cel mai bine clasat în top este grupul american Franklin Templeton, care are pe mână şi administrarea Fondului Proprietatea (FP), o afacere cu active de 3,5 mld. euro.

Ce operaţiuni au giganţii finanţelor mondiale în România

Blackrock, Fidelity şi JP Morgan sunt cei mai mari manageri de fonduri care au investit în România, însă sumele plasate de aceştia sunt mici.

Asigurătorii Allianz, AXA, Generali, MetLife şi Aviva au operaţiuni semnificative în România. Dintre cele mai mari grupuri bancare din top, Deutsche Bank şi BNP Paribas au în acest moment operaţiuni minore pe piaţa românească.

Olandezii de la ING au cele mai mari operaţiuni în România dintre administratorii din top 50, fiind în top 10 bănci româneşti şi pe primul loc la asigurări de viaţă şi fonduri de pensii.

Americanii de la Franklin Templeton au intrat puternic în România în 2010, când au preluat administrarea Fondului Proprietatea (FP). Ei au investit zeci de milioane de dolari pe bursa de la Bucureşti.

Artio Global, cel mai mare investitor străin de pe bursa românească, este abia pe locul 176 în topul mondial.

Cel mai mare administrator de active din estul Europei este grupul austriac Raiffeisen, care se clasează abia pe locul 201, cu active de 42,4 mld. dolari.”
Clasamentul celor mai mari 200 de manageri de active din lume (la finalul lui 2010) il puteti vedea accesand urmatorul link:

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10368/8997982/2/pagina5.jpg

Detalii articol: http://www.zf.ro/business-international/cine-sunt-baietii-destepti-ai-finantelor-mondiale-topul-celor-mai-mari-200-de-manageri-de-active-din-lume-care-au-pe-mana-60-trilioane-de-dolari-8997982

Evenimentul Zilei publica lista vestilor bune din economia romaneasca, in contextul in care intreaga Europa a adoptat masuri de austeritate, vesti bune care ofera un cadru economic interesant pentru investitorii straini. Acestea sunt urmatoarele:
“1. În al treilea trimestru al acestui an, creşterea economică a fost de 4,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. României se situează pe locul 4 în UE, după Estonia, Lituania şi Letonia.

2. Pentru prima dată România a avut cea mai puternică relansare economică din Uniunea Europeană, de 1,9%, dacă raportăm al treilea trimestru la cel de-al doilea din acest an.

3. În primele nouă luni ale acestui an creşterea economică s-a ridicat la 2,6%, fiind susţinută, în principal, de agricultură, care a crescut cu 24%

4. Industria a crescut cu 6,8%, în nouă luni din 2011, faţă de primele nouă luni ale anului trecut

5. Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 17,6%, iar comenzile industriale noi au crescut cu 17,2%

6. Sectorul construcţiilor şi-a reluat creşterea, după o cădere puternică în ultimii ani. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 17,1% în luna septembrie 2011 faţă de luna precedentă, iar lucrările de construcţii au scăzut cu doar 0,1% în primele noup luni din acest an, faţă de nouă luni din 2010. În trimestrul al treilea din anul 2011, construcţiile au crescut cu 7,4%. România are a 4-a cea mai mare creştere a activităţii în sectorul construcţiilor din UE în trimestrul al treilea din anul 2011, atât faţă de trimestrul anterior, cât şi faţă de trimestrul al treilea din anul 2010.

7. Exporturile sunt în creştere cu 25%.

8. Performanţa economică a României este remarcabilă, dat fiind că trei state europene, Cipru, Olanda, Portugalia, au înregistrat scăderi ale PIB, iar în alte patru state – Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania – economia a stagnat.

9. Alocările bugetare pentru investiţiile publice cresc de la 35,4 miliarde lei în 2011, la 37,8 miliarde lei în proiectul de buget pentru anul viitor. Fondurile alocate pentru investiţii au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 35,4 miliarde lei în 2011.

10. România se poziţionează pe locul al doilea în UE în ceea ce priveşte ponderea investiţiilor totale în PIB (23,2%), după Cehia (24,8%) în anul 2011. Ne plasăm pe locul al doilea la ponderea investiţiilor publice în PIB (5,5% în anul 2010), după Polonia (5,6% în anul 2010).

11. PIB/ cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, din România a crescut de la 10.400 euro în 2007 la 11.000 euro în 2010. În acelaşi timp, media europeană a scăzut în ultimii trei ani de la 25.000 euro, în anul aderării României la UE, la 24.400 euro, în 2010.

12. Suntem în grafic pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB, adică 24 miliarde lei. În primele nouă luni din anul 2011, deficitul bugetar a fost de 13,68 miliarde lei (2,52% din PIB), în scădere cu 41,3% (9,6 miliarde lei) comparativ cu primele nouă luni din anul 2010.

13. Deficitul bugetar a fost de 6,9% din PIB în anul 2010. Ţări cu deficite bugetare mai mari decât România: Irlanda (31,3%), Grecia (10,6%), Marea Britanie (10,3%), Portugalia (9,8%), Spania (9,3%), Letonia (8,3%), Polonia (7,8%), Slovacia (7,7%), Franţa (7,1%), Lituania (7%).

14. Avem a patra cea mai mică datorie publică în PIB, de numai 31% din PIB, faţă de media europeană de 80,2% din PIB. Ţări cu datorii publice mai mari decât a României: Grecia (144,9%), Italia (118,4%), Belgia (96,2%), Irlanda (94,9%), Portugalia (93,3%), Germania (83,2%), Franţa (82,3%), Ungaria (81,3%), Marea Britanie (79,9%), Austria (71,8%), Malta (69%), Olanda (62,9%), Cipru (61,5%), Spania (61%), Polonia (54,9%), Finlanda (48,3%), Letonia (44,7%), Danemarca (43,7%), Slovacia (41%), Suedia (39,7%), Slovenia (38,8%), Lituania (38%), Cehia (37,6%).

15. Deficitul de cont curent este mai mic cu aproximativ 11%. Deficitul de cont curent a fost de 3,79 miliarde euro în primele nouă luni din anul 2011, mai mic cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.

16. Inflaţia anuală, de 3,6%, ne poziţionează pe locul 12 în UE-27, în luna octombrie din anul 2011 faţă de luna octombrie a anului trecut, după Marea Britanie (5%), Estonia (4,7%), Slovacia (4,6%), Letonia (4,3%), Lituania (4,2%), Portugalia (4%), Austria (3,8%), Italia (3,8%), Luxemburg (3,8%), Polonia (3,8%), Ungaria (3,8%).

17. Suntem printre ţările europene cu cele mai mici rate ale şomajului. România a înregistrat în luna septembrie o rată a şomajului cu 2,2 puncte procentuale sub media europeană.

18. România este prima ţară din UE care a redus rata dobânzii de politică monetară la 6%, de la 6,25%.

19. La capitolul proiecte mari de investiţii, sunt beneficiare 25 proiecte de investiţii în valoare de aproximativ 1,25 miliarde euro, care creează 7.108 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 335,7 milioane euro, din care 110 milioane euro au fost deja efectiv plătiţi.

20. Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 milioane euro, care angajează peste 500 de salariaţi. Exemple: proiectul de eficientizare energetică Turceni (investiţie de 296,5 milioane euro, din care 36 milioane euro ajutor de stat), fabrica de anvelope Pirelli Tyres Romania la Slatina (valoarea investiţiei este de 159 milioane euro, din care 28,1 milioane euro ajutor de stat).

21. Proiectele mari de investiţii de minimum 5 milioane euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi sunt susţinute prin acordarea de ajutoare de stat. Exemple: Renault Techonolgie, Aaylex Prod, Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA Piteşti, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro Manufacturing Sales, Palace Sinaia, Rombat Bistriţa, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech.

22. Leul românesc stă cel mai bine dintre toate valutele din regiune. Deteriorarea situaţiei din zona euro a lovit forintul maghiar, acesta depreciindu-se cu 11,1% de la începutul anului până în prezent. În acelaşi timp, zlotul polonez a pierdut 10,5% din valoare în zece luni. În această perioadă, leul românesc s-a depreciat cu doar 2%.

23. La capitolul infrastructură, avem 334,4 km de autostrăzi şi 433,35 km în execuţie. Proiecte pentru aproximativ 100 km vor fi licitate şi semnate în viitorul apropiat. În anul 2013, vom avea aproximativ 800 km de autostradă puşi în funcţiune.

24. Datorită noului Cod al Muncii, încasările din contribuţii de asigurări sociale au crescut cu 8,7% în primele nouă luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent

25. De la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 6 noiembrie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 1.192.493 (66,04% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 773.896 sunt contracte active.

26. Am avut un record al încasărilor bugetare în anul 2010, de 33% din PIB. Pentru acest an, venituri bugetare sunt estimate să crească până la 33,4% din PIB, pentru a ajunge, în anul 2012, la 33,7% din PIB.

27. ANAF a realizat venituri bugetare, în primele nouă luni ale lui 2011, cu 11,27% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 5% mai mari faţă de anul 2008.

28. Fitch a majorat calificativul de ţară pentru România la clasa recomandată pentru investiţii şi a oferit o perspectivă stabilă.

29. Avem un risc fiscal de două ori mai mic decât Grecia, conform raportului Comisiei Europene. Riscul fiscal al României (0,54 puncte) este apropiat de media UE (0,51 puncte). Cel mai mare risc îl prezintă Grecia (1,02 puncte), urmată de Italia (0,88 puncte).

30. România rămâne atractivă în anul 2011 pentru delocalizarea serviciilor globale, aflându-se pe locul 25 din 50 de ţări analizate de compania de consultanţă AT Kearney. Dintre ţările din regiune, România se poziţionează mai bine decât Ungaria (locul 31), Cehia (locul 35), Slovacia (locul 40).

31. România se află pe locul 21 în topul celor mai atractive 35 de ţări pentru investitori în energia regenerabilă, pentru al treilea an consecutiv, conform Ernst&Young.

32. Companiile româneşti domină clasamentul anual al celor mai mari afaceri din sud-estul Europei în funcţie de veniturile totale, conform celei de-a patra ediţii a “SEE TOP 100″. Grupul OMV Petrom conduce clasamentul pentru cel de-al treilea an, cu venituri totale de 3,63 miliarde euro în anul 2010. Companiile româneşti contribuie cu aproape jumătate (40 miliarde euro) la totalul veniturilor realizate de cele mai performante 100 societăţi (87,4 miliarde euro). ”

Ziarul Financiar publica primele rezultate ale reverificărilor făcute de autorităţi după ce în această vara Guvernul a decis să nu mai trimită facturi spre decontare la Bruxelles ca urmare a suspiciunilor în privinţa modului în care au fost făcute achiziţiile publice.
Iata care sunt acestea:
- “Aproape 80 de contracte din Programul Operaţional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea, prezintă suspiciuni în privinţa modului în care au fost făcute achiziţiile publice. În total, autorităţile de management au verificat 209 contracte din POR. Pentru cele 78 de contracte cu suspiciuni au fost operate corecţii financiare de 12 milioane de euro.”
- “Nereguli au fost descoperite şi la contractele din Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice, care se adresează în special companiilor şi prin care sunt derulate investiţii pe bani europeni. În cadrul acestui program au fost descoperite 41 de contracte cu probleme, 45% din cele 90 verificate. Corecţiile financiare aplicate pentru acest program se ridică însă la 78.000 de euro.”
- “Per total, un contract din trei verificate de autorităţile de management a fost identificat ca având probleme cu modul în care au fost realizate achiziţiile publice. Astfel, dintre cele 466 de contracte verificate, la 133 au fost descoperite probleme, valoarea corecţiilor financiare aplicate ridicându-se la 12,6 milioane de euro.
Verificarea contractelor a fost realizată pe bază de eşantion în cazul POR, în timp ce pentru restul programelor operaţionale au fost verificate toate contractele pentru care au fost făcute achiziţii publice.”
Observatii:
- toate aceste nereguli se pot corecta, iar scopul cu care se dau ele publicitatii tocmai acesta este, de a informa si a trage un semnal de alarma tuturor factorilor implicati cu privire la importanta respectarii legislatiei in domeniul achizitiilor.
- exista o oferta larga pe piata de consultanta cu privire la instruiri si certificari in domeniul achizitiilor publice.
- cei care se afla acum in faza de implementare a proiectelor au un motiv in plus sa tina seama de prevedrile legale in efectuarea achizitiilor.
Pentru mai multe detalii accesati:

http://www.zf.ro/fonduri-ue/40-din-contractele-europene-pe-por-gasite-cu-probleme-8982156

“Modul în care vor fi distribuiţi banii pentru viitorul buget multianual al UE va ţine cont nu numai de gradul de absorbţie a fondurilor europene de până acum, dar şi de calitatea proiectelor implementate fiindcă, de exemplu, în cazul Greciei nu rata de absorbţie a fost problema, ci modul în care s-au cheltuit fondurile”, a declarat ieri, la Strasbourg, Alain Lamassoure, preşedintele comisiei pentru bugete din cadrul Parlamentului European (Sursa: Capital)
As vrea sa comentez cu privire la calitatea proiectelor implementate:
- calitatea implementarii incepe de la respectarea procedurii de achizitii; la proiectele romanesti au fost descoperite numeroase nereguli la procedura de achizitii, fapt pentru care se aplica un factor de corectie la proiectele castigate deja, fapt pentru care au si fost blocati banii europeni de catre Comisia Europeana in iulie 2011.
- modul in care se cheltuiesc banii europeni in proiectele care castigat finantarea trebuie sa respecte intocmai prevedrile proiectului; au fost numeroase cazuri in care, in baza descoperirii de catre Comisia de audit a utilizarii necorespunzatoare a banilor europeni s-a deschis dosar penal factorilor implicati.
- Utilizarea banilor europeni implica multa responsabilitate, seriozitate, angajament.
- Europarlamentarul francez a subliniat că pentru România este important faptul că politica de coeziune va fi păstrată şi finanţată până în 2020, cel puţin la nivelul actual.
- este o oportunitate enorma pentru noi romanii, pentru care trebuie sa depunem eforturi sustinute in a o folosi!

Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul al treilea, în termeni reali, cu 1,9% comparativ cu trimestrul al doilea, conform primelor estimări de tip “semnal” ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Cifrele detaliate privind evoluţia PIB în trimestrul al treilea, în funcţie de resurse şi utilizări – pe sectoare, vor fi publicate de INS la 6 decembrie.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2010, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans cu 4,4%, în seria brută, şi cu 4,5% în seria ajustată sezonier. Acestea sunt cele mai mari creşteri din ultimii trei ani ale economiei româneşti.
Creşterea PIB din trimestrul al treilea a fost determinată în principal de avansul din agricultură.
Cum a fost posibilă o asemenea evoluţie îmbucurătoare a economiei României? În primul rând, datorită anului agricol foarte bun. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, anunţa o producţie record de grâu, de peste 8 milioane de tone, din care putem exporta peste 4 milioane de tone.
Recolta de grâu din acest an permite României să exporte peste 4 milioane de tone, în condiţiile în care calitatea este una “excepţională”, ceea ce îi va permite să revină la statutul de “grânar”, a declarat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, la Bistriţa, citat de Agerpres.
Potrivit estimărilor patronatelor, producţia vegetală din acest an va avea o valoare totală de circa 10-12 miliarde de euro.
Estimările revizuite recent ale Comisiei Europene indică pentru România o creştere economică de 1,7% în acest an, urmată de un avans de 2,1% în 2012.
În viziunea FMI, economia României ar urma să înregistreze o creștere de 1,5% în acest an, susținută de exporturi și agricultură.
(Nota: datele au fost preluate din Evenimentul Zilei)
Observatii:
- nu degeaba vin strainii sa ne cumpere terenul agricol; Străinii au reuşit să cumpere până în prezent aproximativ 800.000 de hectare de teren, cele mai multe tranzacţii fiind făcute în anul 2010 şi în 2011, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. În ceea ce priveşte terenul agricol peste 5% din cele 14,7 milioane de hectare, suprafaţa agricolă a României, era în proprietatea unor firme cu acţionariat străin. Companiile FirstFarms, Ingleby, Dangro Invest sau Jantzen Development se numără printre principalii investitori danezi care deţin terenuri agricole, situate preponderent în partea de sud şi de vest a ţării.
- avem o sansa unica acum de a dezvolta agricultura romaneasca cu fonduri europene in cadrul programului National de Dezvoltare Rurala: masura 112 Instalarea tinerilor fermieri, masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole, masura 123 cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, masura 221 Ptima impadurire a terenurilor agricole.
- Nu doar terenul arabil a fost şi este în atenţia străinilor ci şi pădurile. Peste 100.000 de hectare de pădure erau anul trecut în proprietatea străinilor.
- ideea este ca, daca nu foloseste Romania banii pentru dezvoltare primiti de la UE, vor face afaceri firme straine pe pamantul romanesc, iar noi romanii vom cumpara de la straini produsele agricole, in loc sa le vindem!!!

Am sa va supun atentiei un articol extrem de interesant preluat de pe MONEY EXPRESS, privitor la coruptie:

“ COVER STORY: Afacerea corupţiei

Este o industrie cu profit de 100% și are sute de mii de „angajați“. Deși nu apare în statistici și nu face recrutări pe site urile de joburi, este un business imens pe care analiștii îl estimează la zeci de miliarde de euro pe an.
Corupția este de fapt cea mai mare afacere din România și este în plină dezvoltare. Ultimele rapoarte arată că, pe fondul problemelor create de criză, fenomenul corupției a înregistrat o intensificare în majoritatea țărilor est europene, pentru prima dată de la căderea comunismului. Singurele țări din Uniunea Europeană unde corupția este mai mare decât la noi sunt Bulgaria și Grecia, cea din urmă aflată la un pas de colaps ca națiune suverană. Ar trebui să fim îngrijorați?

Cu excepția Poloniei, toate țările din estul Europei au suferit o accentuare a corupției în 2010, arată ultima ediție a studiului Corruption Perception Index (CPI) al Transparency International, un organism care monitorizează corupția în toată lumea. Motivul? Din cauza lipsei banilor, companiile și oamenii caută „soluții simple“ și „scurtături“ pentru a obține contracte și beneficii, organismele de control nu și mai fac datoria, iar presa și a rărit investigațiile – așa explica fenomenul revista „The Economist“, într un articol publicat în iulie, anul acesta. „Năpasta corupției a înlocuit în Europa de Est năpasta comunismului“, scria autorul articolului. Luna trecută, revista britanică a mai publicat un articol despre corupție, dar de data aceasta nu despre Europa de Est, ci numai despre România (vezi pagina 16). Dacă privim lucrurile la rece, într un top al țărilor din Uniunea Europeană, România se clasează pe locul 25 din 27, la acest capitol. Doar Bulgaria și Grecia stau mai rău decât noi. „Nota“ României la lupta anticorupție a fost anul trecut de 3,6 (pe o scară de la 0 la 10, unde 10 este situația ideală), în scădere de la 3,7 în 2009. Prin urmare, în timp ce alte industrii suferă, corupția devine o întreprindere din ce în ce mai lucrativă în țara noastră.

SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ. Perspectivele sunt îngrijorătoare, întrucât o corupție generalizată și profundă poate afecta chiar siguranța națională, după cum se vede foarte concret în cazul Greciei. Din cauza corupției interne care i a erodat iremediabil finanțele, Grecia a ajuns acum umilită ca națiune pe scena internațională și cu nivelul de trai în cădere liberă. Probabil de aceea tot mai mulți lideri de business din România încep să tragă semnale de alarmă. Cea mai recentă și sonoră remarcă pe acest subiect a fost făcută de Steven van Gröningen, președintele Raiffeisen Bank și al Consiliului Investitorilor Străini (Foreign Investors Council – FIC), cea mai puternică asociație de business din România care reunește interesele a 128 de companii, cu investiții cumulate în România de 30 de miliarde de euro. El a declarat luna trecută că mediul de afaceri din România este „prea corupt“. Van Gröningen este doar ultimul dintr un lung șir de oameni de afaceri, manageri și diplomați care atrag atenția oamenilor politici cu privire la gravitatea fenomenului corupției. Tema devine extrem de importantă în contextul în care România va trebui să și reducă în continuare deficitul bugetar pentru a și asigura credibilitatea pe piețele internaționale, după cum a spus recent președintele Traian Băsescu. Și cum veniturile la buget nu au șanse mari să crească, iar cheltuielile nu mai pot nici ele să fie foarte mult tăiate, singura soluție este o cheltuire mai eficientă a banilor publici prin reducerea risipei, adică a corupției. Iar aici spațiul de manevră este foarte generos, cred consultanții. „Corupția e o sită prin care se scurg bani cu nemiluita în fiecare zi, un business enorm, de zeci de miliarde de euro pe an. Este cea mai mare industrie a României la ora actuală, de departe, și este și cea mai profitabilă. Ai profit de 100%, nu trebuie decât să ai postul potrivit“, o spune plastic Doru Lionăchescu, șeful casei de investiții Capital Partners. „Câteodată în România se întâmplă niște lucruri pentru care nu există decât două explicații posibile: incompetența totală sau și corupția“, afirmă la fel de tranșant Steven van Gröningen, care este olandez de origine, dar locuiește în România din 1993.

CUM SE FACE. Licitații trucate, rambursări ilegale de TVA, importuri intracomunitare cu scutiri de taxe sunt numai câteva exemple din „marea corupție“ a României care prejudiciază statul român cu zeci de miliarde de euro anual, adică mult mai mult decât deficitul bugetar din 2010, de circa 8 miliarde de euro. Pentru publicul larg, efectele acestei corupții nu sunt vizibile direct. Publicul „simte“ pe pielea lui corupția mică: să dai o „atenție“ unei infirmiere sau o sumă unui polițist să scapi de amendă, dar de fapt corupția mare are loc în companiile de stat și la achizițiile făcute de stat de la privați. Potrivit unui studiu dat publicității recent de Banca Mondială, fiecare angajat din sectorul privat românesc a produs anul trecut, în medie, un profit brut de 86 de euro, în timp ce în companiile de stat au fost înregistrate pierderi de 1.600 de euro la nivel local și, respectiv, circa 5.000 de euro la nivel central, pe fiecare angajat. Tot mediul de afaceri din România a fost șocat luna trecută să afle că, în acest moment, România are începute și neterminate 43.000 de lucrări de investiții. „Când am auzit asta mi am dat seama că problema nu este că nu sunt destui bani, ci cum sunt cheltuiți“, spune van Gröningen. De ce nu se termină lucrările? „Păi, cum să se termine când ciubucurile au ajuns atât de mari (…). Sunt contracte unde se dau înapoi 90% din bani (sub formă de mită funcționarilor publici – n.r.) și nu mai rămân și pentru construcție. Până acum câțiva ani era 10%“, spune o persoană apropiată industriei, care nu a dorit să fie nominalizată. O altă formă de „mare corupție“ în România sunt rambursările ilegale de TVA.

CIFRE MARI. O estimare a impactului pe care corupția îl are asupra Produsului Intern Brut (PIB) al unei țări este foarte dificil de făcut. Există însă câteva estimări, ale unor fenomene apropiate: evaziunea sau piața neagră. Evaziunea fiscală spre exemplu – care nu este totuna cu corupția, dar e foarte legată de aceasta – a fost estimată de Consiliul Fiscal la 10% din PIB, adică 12 miliarde de euro pe an. „Dacă nu ar exista evaziune fiscală – ceea ce este oarecum utopic – am avea venituri bugetare egale cu media europeană, de circa 44% din PIB“, a spus recent Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. O altă estimare relevantă îi aparține directorului Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior, care a spus că în România piața neagră se situa în 2009 la cota de 35% din PIB, adică la aproape 20 de miliarde de euro. Oricum, este clar că, anual, corupția absoarbe de la buget sume de ordinul zecilor de miliarde de euro, la care se adaugă probabil alte miliarde în investiții străine directe (ISD) pierdute. Asta pentru că toate rapoartele făcute de Transparency International, de Banca Mondială și de alte organisme internaționale care monitorizează corupția în țările lumii sunt foarte importante pentru investitorii mari. „Și chiar dacă situația nu ar fi să zicem așa de gravă cum scrie acolo nu prea are relevanță, percepția contează“, spune Steven van Groningen. Mai mult, plecarea unor investitori precum Nokia ar trebui să preocupe Guvernul și pentru că firma provenea dintr o țară foarte transparentă, Finlanda. „Investițiile au și un impact cultural, nu numai financiar. Dacă îți vin în loc companii din țări cu reputație dubioasă, se schimbă peisajul în țară“, spune Lionăchescu.

SCHIMBARE SAU NU. Consultantul Capital Partners crede că lucrurile se pot schimba în România exclusiv prin voință politică. „Marea problemă este cum faci saltul de la interesul personal la interesul public. Ușor de zis, foarte greu de făcut“, spune el. La rândul ei, Alexandra Gătej vede „un semnal bun“ în inițiativa recentă a Ministerului Justiției de a lansa în dezbatere publică un Proiect de Strategie Națională Anticorupție. Steven van Gröningen spune că există și varianta să alegem să rămânem așa cum suntem. „Cu condiția să nu ne mai uităm tot timpul la țările din Vest și să spunem că vrem nivelul lor de trai“.(…)

Antepenultimii

Indicele care măsoară lupta anticorupție din România s a depreciat anul trecut pentru prima oară din 2002. România s a aflat anul trecut pe locul 25 între cele 27 de state membre UE la capitolul luptă anticorupție. (Sursa: Transparency International, Indicele de Percepție a Corupției)

CAUZĂ ȘI EFECTE. Cu câteva săptămâni în urmă, eșecul României de a ține corupția sub control a costat țara aderarea la spațiul Schengen. Nimic nu se va schimba pe acest front, spun oficialii din țări sceptice precum Finlanda și Olanda, până când România – dar și colega sa de aderare la Uniunea Europeană, din 2007, Bulgaria – nu și va face ordine în propria ogradă. Cultura șpăgii complică viața oamenilor de afaceri din România. Săptămâna trecută (pe 19 octombrie – n.r.), Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank România, s a plâns că mediul de business este „prea corupt“, ceea ce afectează investițiile, precum și reputația țării pe plan internațional. Previziunile de creștere economică pentru anul viitor au fost reduse recent până la 1%. Sunt așteptate mai multe măsuri de austeritate. Cu siguranță, e timpul ca România să și rezolve problemele nesfârșite cu corupția. ”

Observatiile mele sunt urmatoarele:

- este de remarcat importanta covarsitoare a factorului politic in pozitionarea internationala a unei tari, precum si in dezvoltarea economica pe termen mediu si lung;
- inteligenta romanilor este un fapt deja demonstrat, la fel si spiritul antreprenorial romanesc;
- motorul principal al dezvoltarii economice nationale sunt investitiile;
- pentru demararea si sustinerea investitiilor este nevoie de finantare;
- Uniunea Europeana a alocat Romaniei circa 20 miliarde de euro pentru dezvoltare in perioada 2007-2013, iar gradul de absorbtie la data de 31.10.2011 este de doar 3,72 %, conform statisticilor prezentate public de catre Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale;

Tinand seama de suma conditiilor actuale, va provoc la un brainstorming, pentru a gasi impreuna solutiile practice de a absorbi acesti bani care ni s-au dat ca sa fie ai nostrii!

Pentru mai multe detalii referitoare la articolul prezentat mai sus accesati link:

http://moneyexpress.money.ro/articol_22363_16/cover_story__afacerea_coruptiei.html

Raportul Curtii Europene de Conturi pe 2010

Interesant de lecturat, pentru economisti si nu numai, Raportul Curtii Europene de Conturi. Este extrem de interesanta o privire globala asupra gestionarii fondurilor UE. Concluziile acestui raport sunt urmatoarele:

„ Pe baza testelor sale de audit, Curtea a concluzionat că plăţile aferente grupului de politici Coeziune, energie şi transporturi au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Din cele 243 de plăţi auditate, 49 % au fost afectate de erori, înregistrându-se un indice de eroare estimat la 7,7 %.

- În ceea ce priveşte cheltuielile din domeniul coeziunii, autorităţile statelor membre trebuie să verifice aceste cheltuieli pentru a identifica eventualele erori înainte de a trimite Comisiei cererea de rambursare. Curtea consideră că autorităţile statelor membre au dispus de suficiente informaţii pentru a detecta şi a corecta cel puţin o parte din erori în cazul a 58 % din operaţiunile afectate de erori.

- Aproximativ 3 % din plăţile auditate priveau proiecte total neeligibile, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din indicele de eroare estimat.

- O cincime din operaţiunile testate erau afectate de încălcarea normelor privind achizițiile publice. Încălcări grave ale normelor UE şi ale normelor naţionale în materie de achiziţii publice au fost constatate în 5 % din plăţile testate şi au reprezentat 24 % din totalitatea
erorilor cuantificabile şi aproape o treime din indicele de eroare estimat.

- Declaraţiile privind diverse costuri neeligibile precum costurile excesive declarate ca fiind suportate în cadrul proiectelor sau lipsa documentelor justificative în sprijinul costurilor declarate au reprezentat aproximativ o pătrime din indicele de eroare estimat.

- Fondurile destinate introducerii unor instrumente de inginerie financiară în statele membre se află la baza unei creşteri a cheltuielilor în domeniul coeziunii. La sfârşitul anului 2010, fuseseră înfiinţate instrumente de inginerie financiară cu un capital de dotare în valoare de aproximativ 8,1 miliarde de euro. În şapte din cele 13 plăţi auditate acordate acestor fonduri nu au fost respectate principalele cerinţe reglementare. În plus, Comisia nu dispune de
suficiente informaţii de monitorizare cu privire la implementarea efectivă a operaţiilor din cadrul instrumentelor de inginerie financiară la nivelul beneficiarilor.

- Curtea a concluzionat că autorităţile de audit erau parțial eficace în asigurarea regularității plăţilor din domeniul coeziunii. Deficienţele constatate în cadrul activităţii autorităţilor de audit – un element-cheie din dispozitivele de control ale statelor membre – au cuprins întârzieri în efectuarea auditurilor şi orientări insuficiente din partea Comisiei cu privire la sfera şi la amploarea controalelor care trebuie efectuate pentru auditul proiectelor.”

Pentru mai multe informatii, click aici.

Sunt in mijlocul problemelor privind elaborarea proiectelor de finantare inca de la lansarea oficiala a programelor de finantare in 2007. Am elaborat proiecte, am castigat proiecte, m-am lovit inevitabil de tot felul de obstacole.

Vuieste toata presa de rata scazuta de absorbtie a banilor europeni din Romania. Ba mai mult, daca Romania nu va reusi sa absoarba 6 miliarde de euro pana la finele 2012, va pierde toti banii.

De ce sa fie oare asa de greu sa luam bani gratis?! Va fi o sansa pe care o vom irosi?

Administratorii de firme stiu cel mai bine cat e de greu sa obtina un credit bancar, dar mai ales cat e de greu sa suporte rate, dobanzi si comisioane in vremurile acestea, cand oricum nu e usor sa te mentii pe piata si sa iti dezvolti afacerea.

Iar acum a aparut inca o problema in plus: guvernul roman trebuie sa ia credit pentru partea sa de contributie la proiectele de finantare, intrucat Comisia Europeana a blocat banii. Oare ce e de facut?!